Noi si berea noastra
June 26, 2009 | Beutor: balsoi | Stivuit in: despre bere
De multe ori sunt tentat sa-mi intreb amicii de bauta "ba, noi prostii cui suntem?". Desi ma refeream la bere, discutia deviaza rapid, bineinteles. Se ajunge la tot felul de concluzii, dar nici una la bere. Desi ciudat, ca berea o bem cu mana noastra, ad labam.
Acu’ ceva vreme am scris despre Timisoreana si despre Stejar, de doua ori. La vremea aia, erau beri oarecum decente. Nu foarte slabe, dar medii spre slabe, adica pastrau inca un oarecare potential. Imediat o sa intelegeti si de ce ma refer la cele doua.
Acu’ alta ceva vreme, nu foarte multa, insa deloc putina, pe cand ma bucuram de Timisoreana, am dat navala intr-un supermarchet sa-mi procur licoarea preferata. Imi placea mult sa vad sticla PET de 2L si sticlele Timisoreana cu capace albastre de 0.5L maronii, din soiul cel mai bun. Ca sa fac o paranteza, teoretic, sticlele care pastreaza cel mai bine berea sunt sticlele maro, regresand catre cele mai slabe cu tenta de culoare verde si alba. PET-urile sunt cele mai slabe, indiferent de culoare. Cu atat mai mult, sticlele de Timisoreana erau o bucurie. Numai ca, in acea zi, in care cu pofta am spart usile supermarchetului ca sa aduc licoarea acasa, a avut loc o tragedie. Pentru ei. Imediat dupa ce-am deschis sticla, a’nceput sa miroasa ciudat. Nu chiar a bere, se simtea si mirosul de bere, dar era si altceva pe langa. Orbit de sete, n-am mai stat sa investighez, am continuat spre degustare. Mare si neplacuta mi-a fost mirarea sa gasesc gustul berii ca fiind de cauciuc. Iar mirosul acela ciudat era pur si simplu imputit, venea de la gura sticlei. Am verificat repede in gand ce-am mancat inainte, sa nu interfereze, m-am gandit si de cate ori m-am basit in ziua aia si totul parea normal. Am facut media probabilitatilor si totul m-a indemnat catre inca o degustare. Si iar si iar… era groaznic, gust predominant de cauciuc, oribil si penibil. Introvertit cum eram, am pus totul pe seama depozitarii sau a unei mici scapari, un lot prost, pana mea, se mai intampla. Asa ca, in ideea ca lotul trebuie sa se fi disipat rapid, peste 2 saptamani ma duc la alt supermarchet si iau tot Timisoreana. Acelasi gust de tot rahatul, de cauciuc. A fost ultima oara cand am cumparat Timisoreana. Nu stiu ce s-a intamplat de-atunci, dar stiu ca berea de la Curtea berarilor este Timisoreana si este ok pentru o bere la dozator, nicidecum cu gust de cauciuc. Asa ca sperante exista.
In aceeasi dezordine de idei, chiar azi m-am gasit in nefericita situatie de a fi la manerul unui Stejar. Dupa ce-am degustat, am purces la a-mi reciti review-ul despre el. Foarte mare mirarea mi-a fost ca i-am dat nota de 6.9. Sigur am fost influentat de vechiul Stejar. Desi nu paream. Am degustat iar, am baut un recipient de 0.5L tot intr-o degustare. Oare sa fie, ca si la Timisoreana, un lot mai slab? De fapt, n-as spune slab, as spune deosebit de prost. Si as incepe cu spuma, care arata foarte sapunoasa, parca m-as fi spalat pe maini in ea inainte. Gustul… deosebit de artificial, inca nu-mi vine sa cred cat de artificial si cat de prost, exact ca atunci cand flencani guma mentolata si bei bere dupa. Intepator, fara nici o aroma. Berea a fost rece si bauta fara nimic care sa influenteze gustul.
Si acum revin cu intrebarea, noi prostii cui suntem? Al producatorilor nostri de bere carora le place sa-si bata joc de noi? A devenit “bunul” din bere un lux? De ce acum cativa ani puteam sa bem o bere extraordinar de buna la Becker Brau ca acum sa nu mai stim cum sa-i injuram pentru jegul de bere care-l servesc la noua locatie si la ospatarii nesimtiti care cer bacsis pe fata? De ce acum ceva vreme puteam sa bem Stella Artois, Timisoreana, Stejar, Lowenbrau si multe altele cu a doua placere dupa a bea de a ragai, iar prima fiind de a mai bea inca una?
Lucrurile se schimba, oamenii incearca sa supravietuiasca, unii mai reduc materia prima si secunda la bere, altii baga inca 0.5L “gratis” (dar nu de bere), altii devin tupeisti, iar altii recurg la strategii bune, vezi Curtea berarilor.
Ce nu stiu ei e ca al nostru roman consumator a devenit pretentios, filtreaza, nu degeaba vedem din ce in ce mai multe beri strainesti care se cumpara rapid de pe rafturi, nu degeaba multi care nu-si permit straineze cumpara ce-i mai ieftin romanesc, pentru ca diferenta intre cele “scumpe si bune” si cele “ieftine si proaste” nu mai exista sau este foarte mica, nu degeaba sunt multi care se plang sau ar vrea s-o faca, nu degeaba sunt multi care “aud” diverse lucruri despre berea noastra.
Stim ca n-o sa se schimbe nimic prea curand, stim ca nu exista un singur om care comanda ce se intampla cu berea care se produce in curtea lui si ca, pentru o hotarare, are nevoie de alte 200 de pareri si aprobari, dar stim si ca in felul asta berea noastra n-o sa ajunga prea departe. Si e pacat. Pentru ei.
simte-te ca un om treaz in fata unei lazi de bere si comenteaza de bucurie
Ghidul micului comentator: XHTMLu' de baza e permis cu prisosinta (a href, strong, em, code). Si cam atat. Nu tre sa-ti faci griji de linii si paragrafe, sunt autogenerate datorita super tehnologiei pe care o folosim. De asemenea, comentariile sarite de pe linia intangibilului, cu remarci nepotrivite si jignitoare vor fi sterse sau editate. Adresele de e-mail n-o sa le afle nimeni, in afara de FBI. Si un ultim pont, sa fim decenti, domnilor, pentru ca a bea e o arta si nu o actiune.
XHTML: Se pot folosi si urmatoarele: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Toate, da' toate campurile marcate cu " * " sunt imperios necesare.


tech
1 persoana a lasat un comentariu
[...] WordPress « Noi si berea noastra [...]