«
»

Berile. Care este.

July 7, 2009 | Beutor: igor | Stivuit in: despre bere

Dragi consubautori! Stimabililor colegi de pahalbe! Ba! Luati notite ca urmeaza lucrare de control. Astazi vom discubea despre, ati ghicit, bere. Mai exact felurile de bere. Si mai exact, care-i diferenta intre un Lager si un Ale.

Care Lager si Ale (daca stiti voi cum s-or numi’n limbile romane sa ma anuntati si pe mine) cica ar fi principalele doua arhetipuri de bere din lume, inclusiv din lumea a 2-a spre a 3-a, adica Romania si Basarabia, pamant romanesc.

Malt, hamei, apa si drojdie. Ingredientele de labaza oricarei beri. Diferenta intre beri o face drojdia. Si apa de la robinet sau izvor. Si hameiul, digerat sau nu. Si maltu’, expirat sau nu. Stiintific si uneori fantastic, explicatia pentru care unii obtin lager si altii ale consta in drojdia folosita.

Mai exact si totusi pe scurt: la ale se foloseste drojdie care fermenteaza la suprafata lichidului, adica sus in cazan, unde e si mai cald se pare, ca acolo-i place si se depune usurel, catinel, pe fund, la rece, ca-i place si acolo, da’ mai putin. Rezultatul e o bere mai tare, frate, cu o aroma puternica si un gust pronuntat. Sau ceva de genu’ asta.
Daca vrei sa faci lager, si cred ca vrei pentru ca’n Romania numa’ asta se bea, atunci pui altfel de drojdie, care se depune si fermenteaza direct si repede pe fundu’ cazanului, unde e, surpriza!, mai rece. Acest complex proces chimic, cunoscut de catre noi, cunoscatorii, adica cei ce cunoastem si avem cunostintele necesare pentru a putea intelege cele cunoscute, este exprimat prin formula C6H12O6 -> 2C2H5OH + 2CO2 si are ca rezultat, in cazul Lager-ului, o bere mai “usoara”, cu un nivel de alcoale mai mic si ceva mai transparenta.

Desigur si bineinteles ca exista mai multe subtilitati in privinta proceselor de fabricatie, producere si facere a berilor, cum ar fi durata de imbatranire, temperaturile, cantitati, metode de stocare (lager inseamna depozit in nemteste), etc. Dar noi nu prea suntem subtili, asa ca nu intram in asemenea detalii.

Astea sunt, deci, efectiv, cele doua feluri principale de bere, care este. Care ele se impart in mai multe subcategorii, multe rau chiar, exagerat de multe, dupa cum se poate vedea in schemele pe care le-am desenat pe tabla:


Asa ca ioooo, Giiig… Asa ca eu o sa ma opresc asupra berilor alea reprezentative. Adica astea de se beau pe la noi: Pale Lager si Pilsner, copiii din flori si seminte al Lager-ului, si Stout-ul (cea mai des intalnita berea neagra), fisu’ lu’ Ale.

In primu’ rand Pale Lager-ul. Adica Lager-ul palid, paliu si mai bolnavicios. Asta a fost nascut prin inseminare artificiala si totodata incrucisare de specii, metoda de productie fiind asemanatoare cu cea de la Ale, insa folosindu-se ingredientele specifice Lager-ului. E cam cea mai populara bere din lumea asta si probabil ailalta. E populara si pentru ca reteta se preteaza la folosirea unor ingrediente mai ieftine, cum ar fi orezul sau porumbul, diferente sesizabile cand dezgustam Ursus, Bergenbier sau chiar Harghita, beri decente, si dupa aia ne clatim gura cu Noroc, care e usor indecenta.

Trecem dup’aia la fratele mai mic si mai dajtept al astuia si anume la Pilsner. Care Pilsner asta s-a nascut pe la 1800 toamna din parinti cehi, fratii nostri alcoolici de peste Ungaria si Slovacia si Austria. Locu’ nasterii, conform cu numele, se afla’n Pilsen, regiunea Bohemia, regiune probabil perfecta pentru experimente bahico-beristice. Pe scurt, cehii astia s-au saturat de berea lor nasoala, au bagat nasu’ putin prin berariile nemtesti, au adaptat putin din metodele alora de fermentare a berii la temperaturi joase, si restu’ e istorie mai neinteresanta decat toate astea. Prin 1898 au pus si nume de firma pe berea asta, Pilsner Urquell si a inceput dominarea mondiala. Sau nu. Oricum, ei sustin ca berea lor ar fi prima bere aurie din lume. Ma rog, Pilsnerul traditional e chiar foarte bun, desi nici “copiile” cum ar fi Heineken, Beck’s, Stella Artois nu sunt de lepadat.

In finaaaal, despre Stout. Adica berea neagra. Adica berea in a carei compozitie am gasi, daca am cauta in loc sa o bem, orz sau malt copt. Treaba asta cu coptu’ sau prajitu’ orzului da berii negre atat gustul (bun) cat si culoarea (neagra), lucru care poate fi confirmat de irlandezi, care pare-se ca’s mari fani ai Stout-ului, din moment ce beau, mananca, se pisa si inoata in Guiness. Spre marea lor dezamagire insa, nu fratii irlandezi sunt inventabautorii acestui fel de bere, ci vecinii lor ceva mai sudici, dar la fel de alcoolici, englejii.

Asadar si prin urmare, deci, ajungand la final si tragand o concluzie, care este, deci berile este de multe feluri, mai multe decat am scris io aicea. Astea de e scrise aicea de mine e alea de e mai cunoscute, deci, care este mai populare la oamenii care deci bea bere. Pentru studii suplimentare, care este, va recomand sa consubeti voi care sunteti cat mai multe beri care sunt, ca e peste 50 sper io, deci. Sau puteti voi deci sa cititi prin almanahe sau sa cautati pe gogal, goagal, gagal ala, care este.

Articolul asta a fost postat cu truda si sudoare alcoolica intr-o frumoasa zi englezeasca de Tuesday, July 7th, 2009 si este stivuit in despre bere . Reactiile necontrolate de-aci pot fi urmarite prin RSS 2.0 (varianta imbunatatita). De asemenea, poti scapa o spasma sau sa vociferezi despre noi pe propriul tau site, ca sa ne faci reclama.

ZIS

Fara comentarii.

simte-te ca un om treaz in fata unei lazi de bere si comenteaza de bucurie

Ghidul micului comentator: XHTMLu' de baza e permis cu prisosinta (a href, strong, em, code). Si cam atat. Nu tre sa-ti faci griji de linii si paragrafe, sunt autogenerate datorita super tehnologiei pe care o folosim. De asemenea, comentariile sarite de pe linia intangibilului, cu remarci nepotrivite si jignitoare vor fi sterse sau editate. Adresele de e-mail n-o sa le afle nimeni, in afara de FBI. Si un ultim pont, sa fim decenti, domnilor, pentru ca a bea e o arta si nu o actiune.

XHTML: Se pot folosi si urmatoarele: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Toate, da' toate campurile marcate cu " * " sunt imperios necesare.

categorii

categorii

Din pacate, momentan suntem prea lenesi sa facem un pol. Poate maine.

categorii