«
»

Svetlo pivo

August 9, 2009 | Beutor: dracu | Stivuit in: bere

Lumea e plecata la mare, la soare. Nu va speriati, mai exista setosi care beau si scriu si beau si scriu si beau. Si beau. Multa, multa bere. Si sunt fericiti. Si beau. Si se veselesc nevoie-mare. Ca-i vara, e cald, e soare, e mare. Am mai zis? Mnu, nu-s beat, sunt doar in extaz cu gandul la roadele hameiului.

Am tabarat zilele trecute pe sarbi si alte neamuri alaturate, care le vorbesc de obicei cam aceeasi limba. Ajuns in Belgrad, am facut cunostinta cu berea nationala, Jelen Pivo, in traducere “berea cerbului”. Normal, are si un animal cu coarne desenat pe ea. Zeama e un lager amarui spre fad, cu tenta romaneasca, fara finetea berilor vestice sau chiar bulgare. Nu mi-a placut, asa ca am trecut la urmatoarea: Niksicko Pivo. Pe acilea nu prea se pun diacritice ca da BSOD blogu’, asa ca trebuie sa stiti ca pe “s” si pe “c” exista o caciula, astfel ca lichidul se citeste “nik-shich-ko”. Este produsa in orasul Niksic (nik-shich) din Muntenegru, tara de curand desprinsa de sub jugul sarbesc. Gustul: clar mai bun decat Jelen, mai concentrat, mai precum e Stejarul (v2.0) fata de Ciuc. Parca simti un pic orzul dintr-ansa, da’ nu-ti vine sa musti din el, cum mai patesc la un Paulaner nefiltrat.

Cu toate aceste mici laude, am simtit acelasi gust romanesc care mi-a indepartat destul de mult entuziasmul de a bea o bere straina. Si ma enerveaza. In Ghermania, Austria, Cehia, Slovenia si alte tari mai luminate, chiar si cele mai proaste beri au un gust fin, usor dulceag dar patrunzator, pe care il intalnesti la noi numai la beri scumpe (Heineken, Carlsberg, Stella Artois). Asa, sa revenim. Lav e ultima. E cea mai tare – 5,2%. Ca uitai sa va zic, celelalte doua aveau 5% fix. Lav e gustoasa da’ tare. Tare pentru vara, cand si 5% mi se pare mult, cand iau Golden Brau si Ciucas pentru ca n-am chef sa ma sleiasca si de puteri o amarata de bere. Am ajuns sa iau Becks Lemon pentru ca in tara noastra (si a lor, la fel) nu exista bere cu 3-4%, care sa te racoreasca dupa ce ai mers pe jos 3 km prin 40 de grade Celsius.

Depasind granita, am ajuns in Croatia. Aici, alta lume. Supermarket-uri mari, preturi mai mari ca ele, oferta bogata, ca dansii sunt infratiti in ale comertului cu domnii din Bosnia si Hertegovina. Au si croatii o bere nationala, insa partea infecta e ca este singura bere croata pe care o intalnesti in baruri (alaturi de Beck’s, Stela Artois… si poate altele straine). Magazinele sunt pline de Favorit, de Karlovacko (kar-lo-vach-ko), Pan si alte branduri d-astea dubioase, dar la baruri exista numai Ozujsko (cu caciula pe z, pronuntarea fiind o-juis-ko). Cu 5,2% nu poate face fata pretentiilor mele, iar gustul, chiar daca e bun la inceput, devine plictisitor si stresant pe la a patra bere. Sunt convins ca e o chestiune de preferinte, dar dupa ce am vazut ca si celelalte branduri au minim 5,2%, unele chiar 5,4%, ma declar un adversar hotarat al berilor croate. Si la capitolul “senzatie de concentratie” berile lor sunt oleaca mai fine decat cele romano-sarbesti, dar departe de senzatia pe care ti-o da o Bavaria sau un Lasko (vezi la capitolul cu Slovenia).

Ca veni vorba de Bosnia, populata in mare parte de musulmani (care cica nu beau), industria berii nu e prea dezvoltata la dansii, insa am remarcat un Sarajevsko foarte interesant, care a fost cea mai dulce bere (din grupa lager, blonda, nu stiu cum sa-i zic) pe care am baut-o. Mai dulce ca Heinekenul meu drag, de zici ca nu prea e bere. A, si fina, cu iz de bere ceho-nemteasca.

Urmeaza Slovenia. Cea mai dezvoltata tara din fosta Iugoslavie, in ea nu am calcat, dar produsele slovene se gasesc in toate tarile din zona. Dumnealor poarta Lasko (lash-ko), o bere fina, de zici ca-i germana. Oleaca scumpa, ce-i drept, dar merita din plin, alaturi de surata ei Union, produsa de concurentul direct din aceeasi tara. Amandoua isi arata clasa si, ca vorbim pe tiganeste, dau muku’ intr-un mod sfidator emblematicelor Jelen si Ozujsko ale celor doua popoare chinuite de istorie. Slovenii s-au desprins primii din uniunea fortata a tarilor iugoslave si au ajuns rapid la un nivel de dezvoltare similar Germaniei, Austriei etc, iar imediata lor vecinatate a influentat, se pare, si lichidul cerealic. Inca o data se adevereste faptul ca nivelul de civilizatie si bunastare se reflecta in calitatea berii.

Am lasat la urma Albania, tara care din pacate n-a facut parte din Iugoslavia, al carei popor se straduieste sa lanseze cu prastia propriul satelit artificial. Betivii mustesc lungiti pe trotoare prin cele vreo 42 de grade de la umbra lui iulie, iar magazinele put a carnuri putrezite. Prima bere o fost gratis. Om darnic, vazand pentru prima oara in secolul asta un turist, a facut o mica donatie. Celelalte au fost pe bani. Preturi mari pentru un popor distrus de soarta, calitatea berii pe masura saraciei. Birra Tirana la sticla, bauta acolo, a fost oarecum darnica la gust, cei 4% alcool fiind potriviti caniculei. A reusit sa domine gura cu un gust fara sens, dar racoritor. Versiunea la cutie a oferit un spectacol metalic usturator, tabla folosita fiind probabil produsa in secolul XIX, reciclata si oxidata. Dar nu, nu a fost o intamplare, si celelalte marci au avut acelasi handicap: Stela (nu, nu Stella Artois) si, cu voia domniilor voastre, una dintre cele mai proaste beri baute vreodata, Norga (4,6% alcool).

Zi eeeeeend. A, ba nu. Ce inseamna “svetlo pivo” in slava? Bere luminoasa. O metafora la adresa luminii care se reflecta pana la sublim prin berea blonda, dand nastere unor raze curcubeice imbatatoare, asortate cu mireasma de cereale proaspete. Pardon, putin invechite, ca in toata lumea asta a treia de cacat in care ne zvarcolim.

Articolul asta a fost postat cu truda si sudoare alcoolica intr-o frumoasa zi englezeasca de Sunday, August 9th, 2009 si este stivuit in bere . Reactiile necontrolate de-aci pot fi urmarite prin RSS 2.0 (varianta imbunatatita). De asemenea, poti scapa o spasma sau sa vociferezi despre noi pe propriul tau site, ca sa ne faci reclama.

ZIS

1 persoana a lasat un comentariu

Ma simt ca un om beat in fata unei lazi de bere si-mi vine sa vomit cand ma gandesc la unele din berile alea. Tre sa ma dau si eu taur si incep cu un balegar, Norga. Are o aroma la inceput de zici ca-i bere nefiltrata, 2 guri mai incolo zici ca-i Noroc cu tamaie stropit din cadelnita cu scuipat in ochi. De Tirana leana nici n-are rost sa mentionez in pretiosu’mi comentariu, iar de restul as sari in aceeasi bataie de joc. Astfel, dupa cum precizam in propriile-mi ganduri ragaistice, Lav e singura bere care merita mentionata, care merita incercata, bauta, recomandata si savurata la colt de scara, pentru ca este o bere buna, dar care nu ofera nimic special. In rest, numa’ pivo.

balsoi a avut un spasm in data de August 9, 2009 - 11:10 pm | Viziteaza link-ul

simte-te ca un om treaz in fata unei lazi de bere si comenteaza de bucurie

Ghidul micului comentator: XHTMLu' de baza e permis cu prisosinta (a href, strong, em, code). Si cam atat. Nu tre sa-ti faci griji de linii si paragrafe, sunt autogenerate datorita super tehnologiei pe care o folosim. De asemenea, comentariile sarite de pe linia intangibilului, cu remarci nepotrivite si jignitoare vor fi sterse sau editate. Adresele de e-mail n-o sa le afle nimeni, in afara de FBI. Si un ultim pont, sa fim decenti, domnilor, pentru ca a bea e o arta si nu o actiune.

XHTML: Se pot folosi si urmatoarele: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Toate, da' toate campurile marcate cu " * " sunt imperios necesare.

categorii

categorii

Din pacate, momentan suntem prea lenesi sa facem un pol. Poate maine.

categorii