In Bruges
October 12, 2009 | Beutor: igor | Stivuit in: bere, berării & localuri, de prin lume
Ray: Bruges is a shithole. Ken: Bruges *is* not a shithole. Ray: Bruges *is* a shithole. Ken: Ray, we only just got off the fucking train! Could we reserve judgement on Bruges until we've seen the fucking place?
Or untill you’se tasted the BEER. Adica berea belgiana. Bauta in Belgia. Raiul beristic pe pamant. Sau cel putin unul dintre ele. Or mai fi si altele prin Nemtia, Olandezia si celelalte taramuri mirifice ale beutului de bere, da’ pe alea nu le-am degustat. Inca. Din pacate, sau nu, vizita de lucru a fost scurta si a permis dezgustarea intensa a unui singur exemplar. Sau doua, depinde cum privesti lucrurile, sau sticlele. Insa un exemplar, sau doua, demn(e) de o vizita. Despre asta scriu azi. Despre restu’ alta data.
Asadar, prin urmare, sa incepem, deci. Brugse Zot, bere locala a Bruges-ului. Facuta intr-o locatie din orasul vechi. Ei zic “brewery”, eu zic ca da. Ei zic ca numele berii vine de la denumirea data locuitorilor Bruges-ului de catre Maximilian al Austriei: Brugse Zotten, adica nebunii din Bruges. Eu zic ca nu ma intereseaza, da’ nu strica informatia. Ei zic ca sunt doua feluri de Brugse Zot: una blonda si una bruneta, sau neagra daca e sa fim rasisti. Eu zic ca asa e si ca amandoua sunt excelente.
Sa’ncepem cu blonda. Care este, deci, efectiv un/o ale, de tip belgian (surprinzator, nu?). Ale-ul, spre deosebire de lager-ul autohton (adica predominant in spatiu carpato-danubiano-prostic) trebuie sa detina o aroma puternica, in care toate ingredientele sa se bata pentru a fi simtite fara ca vreuna sa domine. Ale-ul trebuie sa fie o simfonie a aromelor, a gusturilor, a gusturilor. Trecand peste momentul artistic, Brugse indeplineste conditiile de mai sus: se simte gustul drojdiei, e dulce-amaruie, are o usoara aroma de fructe si gustul ramas pe limba si restul organelor simtatoare te imbie sa mai bei. Cantitatea de alcoale pe litru patrat e imbucuratoare, 6% fiind suficienti pentru a dezinhiba doritorii de senzatii tari. Privita prin pahar e indeajuns de tulbure cat sa se potriveasca cu privirea oricarui bautor dupa prea multe pahare. Lipsa claritatii, un lucru bun in acest caz, se datoreaza, cred, faptului ca berea asta fermenteaza si dupa imbuteliere, adica’n sticla. Ai dracu’ beljieni…
Sa continuam cu aia neagra. Care la randul ei este un ale belgian, cu diferenta majora ca e de genul dark, intunecat, negru. Si e a naibii de intunecata. Si buna. Atat de buna ca a placut si acelei fiinte straine de fenomenul beristic, acea fiinta ce nu poate intelege placerile si caracterul mistic al berii, femeia. Motivul probabil pentru acest fenomen ciudat il reprezinta probabil gustul dulceag al berii, aroma puternica de caramel, izul de cafea sau ciocolata. O bere neagra buna, probabil mediocra dupa standardele belgiene dar excelenta dupa standardele mele joase. Recomandabila tuturor celor ce vor sa isi impresioneze consoarta. Si 7.5% alcoale cu siguranta or sa ajute procesul biunivoc (cuvant nou invatat, trebuia introdus) de impresionare.
Sa purcedem la prezentare: sticlele sunt frumos colorate si au chiar o mica poveste pe eticheta (aia despre numele berii), destul cat sa te tina ocupat intre ingurgitari. Sticlele sunt in varianta clasica de 330 ml, destul cat sa umple un pahar si sa potoleasca setea rapid. Pentru nesatui exista prin supermarketuri si varianta sticlei de 1 litru. Supermarketurile belgiene, adica. Alea romanesti canci si pulbere de drojdie. Dar divagam. Deci sticlele de Brugse arata misto si nu se gasesc in Romania.
Si sa incheiem cu o concluzie turistica: vizitati Bruges. E un oras superb, berile sunt multe, diverse si foarte bune. E musai sa beti o bere locala (la draft pentru ca e mai ieftina si e la fel de buna ca aia la sticla) stand la o masuta inghesuita intr-un zid de cetate privind catre canalele pline cu apa statuta si imputita. Sau o bere la cutie pe treptele pietei centrale mancand cartofi prajiti.
Fara comentarii.
simte-te ca un om treaz in fata unei lazi de bere si comenteaza de bucurie
Ghidul micului comentator: XHTMLu' de baza e permis cu prisosinta (a href, strong, em, code). Si cam atat. Nu tre sa-ti faci griji de linii si paragrafe, sunt autogenerate datorita super tehnologiei pe care o folosim. De asemenea, comentariile sarite de pe linia intangibilului, cu remarci nepotrivite si jignitoare vor fi sterse sau editate. Adresele de e-mail n-o sa le afle nimeni, in afara de FBI. Si un ultim pont, sa fim decenti, domnilor, pentru ca a bea e o arta si nu o actiune.
XHTML: Se pot folosi si urmatoarele: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Toate, da' toate campurile marcate cu " * " sunt imperios necesare.


tech