Heineken
December 23, 2009 | Beutor: dracu | Stivuit in: bere
Marturisirea mea cea de taina, in aceasta zi de pre-ajun craciunesc este legata de o bere care, de ceva vreme incoace, mi-a facut lumina intr-ale lichidelor. Cum a reusit, e greu de spus, dar trebuie sa fac apel la gustul meu candva preferat si prajituresc, ale carui reminiscente se simt si astazi: dulcele.
Heineken este o bere dulce, in acceptiunea mea. O afirmatie riscanta, intrucat acest gust este asociat de obicei cu schimbarea la fata a berilor romanesti din ultima vreme, cauzata de corn-ul cel popular. In cazul berii zamislite de Gerard Adriaan Heineken in 1864, este vorba de orz in toata splendoarea, de orz beraresc dar posibil tratat cu o cantitate mai mica sau cu o varietate mai dulce de hamei.
Trebuie spus clar ca Heineken-ul produs la noi in tara nu are legatura prea mare cu cel original. Cine doreste sa se convinga, poate sa-si cumpere un butoi de 5l, produs in tara aia cu lalele multe. Costa vreo 50 de lei, dar merita cu prisosinta, personal putand afirma ca este una dintre cele mai bune beri pe care le-am baut vreodata. Din pacate romanii ie prosti, ie animale, ie stricatori de bere si de pasiuni, dar asta avem si cu asta defilam.
Versiunea romaneasca m-a imbiat cu o aroma medie si ca intensitate, si ca placere a mirosului. Gustul este, dupa cum spuneam, cu o cantitate mai mare de dulce decat la Beck’s sau Holsten, dar nu se apropie nicicum de Stella – nici ca dulceata, nici ca aroma. In schimb, post-gustul e amar si de lunga durata. Iata primul indiciu cu privire la nefolosirea porumbului (al doilea e eticheta), care induce un dulce lung si sacaitor, precum indulcitorii din bauturile light. Si cum berea trebuie sa fie amara in esenta ei, [romanii care au copiat] olandezii imi satisfac aceasta dorinta primordiala, determinand in sufletu-mi un sentiment de semi-savurare (nu e Leffe, but still).
Heineken este o bere care ma face sa ma simt bine atunci cand o beau: e racoritoare, potrivit de tare (5% cu un extract de 11,4 grade Plato), verde (yay), aromata atat cat trebuie pentru a fi bauta repede si mult, si suficient de ieftina pentru a-mi permite semi-luxul de a semi-bea pe saturate semi-des. Costa in jur de 3,5 – 4 lei, fiind din aceeasi clasa de pret cu Carlsberg (elita mediocritatii berilor romanesti) si Stella (bravo pentru aroma, nota de trecere pentru gust).
Cre’ ca mai am oleaca pan’ la entuziasmul cel feroce, probabil pentru ca ma simt cu buzunarul usor gaurit de 5 doze de Heineken luate cu vreo 20 si ceva de lei, la care am primit si un pahar. Mic, grasut, simpatic dar nu foarte practic.
Nume: Heineken
Alura: blonda
Starea suferindului: al dracu’
Starea berii: rece
Atmosfera: frig
Conditia beutorului: 1L
Recipient: doza de 0.5L
Nota mea:
8.2 / 10
Fara comentarii.
simte-te ca un om treaz in fata unei lazi de bere si comenteaza de bucurie
Ghidul micului comentator: XHTMLu' de baza e permis cu prisosinta (a href, strong, em, code). Si cam atat. Nu tre sa-ti faci griji de linii si paragrafe, sunt autogenerate datorita super tehnologiei pe care o folosim. De asemenea, comentariile sarite de pe linia intangibilului, cu remarci nepotrivite si jignitoare vor fi sterse sau editate. Adresele de e-mail n-o sa le afle nimeni, in afara de FBI. Si un ultim pont, sa fim decenti, domnilor, pentru ca a bea e o arta si nu o actiune.
XHTML: Se pot folosi si urmatoarele: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Toate, da' toate campurile marcate cu " * " sunt imperios necesare.


tech