«
»

Sarbatorile la romani

December 30, 2009 | Beutor: balsoi | Stivuit in: duhuri

Din ciclul "*.* la romani", nu putea sa lipseasca fix momentul asta, sarbatorile. Chintesenta, apogeul, maximul sfarsitului de an in care romanii se manifesta din nou, conform traditiei, asa cum stiu ei mai bine; unii mai violent decat altii, fiind raiul speculantilor.

Mai corect spus decat manifestari, este apucaturi. Ca e multe. Toti se simt “cuprinsi de sarbatori”, unii simt nevoia sa scrie articole, toti simt nevoia sa facacadouri, sa-si vada sufrageria impodobita cu cel mai mare si scump brad pe care o sa-l arunce in 2 saptamani, sa atarne saptej de mii de globuri si luminite pe el, pe la ferestre, pe la usi, pe la vecini, pe acoperis, pe gard, oriunde, in diverse forme aruncate, numai sa licare becurile alea, sa se reflecte in zapada. Sa fie lumina!

Intr-adevar, este vorba de traditie, o traditie care oranduieste lucrurile si caracterizeaza un popor, dar si care ii impune inconstient omului sa simta ca trebuie sa se bucure, sa faca, sa dreaga, desi toti imi veti spune “nu, dom’le! nu-i asa!”, in spiritul sarbatorilor. Imediat dupa asta, toti se duc sau vor sa se duca la munte, toti taie porcul, isi fac provizii pe doua zile de la piata (mai mult decat de la supermarchet) ca pentru urmatoarele 5 luni, toti cumpara bradul falnic cu care se lauda peste tot, toti cumpara multe cadouri scumpe si neinspirate, toti se bucura si cheltuie, pentru ca sunt sarbatorile!!!111ununu Singurii care fac ceva diferit, sunt cei care a doua zi ajung in spital si la stiri, ca nu s-au invatat de anul trecut, ca bucuria si lacomia de mancare a fost prea mare sa poata fi incuiata si ignorata. Tot e ceva.

Deci am stabilit, exista o prima categorie, cei care cumpara si cheltuie frenetic in spiritul sarbatorilor. A doua categorie este cea a copiiilor cu viitor cocalaresc de care povesteam acu’ o vreme, care-si fac provizii de 1 miliard de pocnitori, din care jumate sunt destinate detonarii in scarile blocurilor, cu vaditul scop de a fi ala smecher care face ce nu trebuie sa faca. 5% din ei sfarsesc marcati pe viata si probabil peste 10 ani o sa faca si o manea pe tema asta. Of, viata lor.

Si ajungem la categoria care de fapt strica sarbatorile, la categoria speculantilor. Toti sunt speculanti acum, fie ca e piata, supermarchet, taran sau vanzator pe strada. Gasesti super-oferte peste tot, mega-oferte, extra-oferte, prea-tari-ca-sa-fie-oferte etc, cu afise, cu indemnuri, cu colinde in incinte. Astea’s supermarcheturile. Pe strada se schimba treaba, “hai, barosane”, “hai, domnu’, sa-ti dau un suport da brad”, “hai saz’ dau io un brad mancatiaj plt”. De nevoie si de sarbatoare, la unii dintre ei tot ajungi, in special la astia cu brazi. Si cum te iau ei asa de prin mijlocul strazii, incepi sa sortezi brazii, sa alegi, sa te tocmesti. La tocmeala treburile nu mai sunt atat de vesele, te costa 2-3 lei legatul, “ca sa muara familia mea daca pot sa ti-l las mai jos, ca am si io 5 copii acasa sa ma duc sa le pun niste paine pa masa”. Da’ brad sigur are.

Mai rau decat astia sunt operatorii de telefonie imobila. La ei gasesti acum cozi mai mari decat erau inainte la faina si oua. Pai? Sa n-aiba romanu’ nostru un telefon nou si bengos sa-l arate deosebitilor lui prieteni de sarbatori? Plus 500 de minute in retea / luna pe care n-o sa-i vorbeasca nici intr-un an. Cu toate astea, chiar nu vreau sa intru in detaliile legate de buna-starea promovata de televiziuni.

Sarbatorile sunt momente care au fost concepute pentru oameni ca sa se bucure de ele, dar nebunia, agitatia, prostia si setea de bani le transforma in lucruri jignitoare aduse atat celor care incerca sa se bucure de sarbatori in liniste, cat si chiar celor care jignesc. Pentru ca sarbatorile nu mai sunt sarbatori, sunt momente de speculatii, sunt momente de profit, de recorduri de vanzari si de sunete ale palmelor peste burtile baietilor isteti. Toate lucrurile astea supraestimeaza sarbatorile, le exagereaza, le transforma in ceea ce nu sunt. Sarbatorile nu inseamna sa ai masa cat mai plina, sa ai cel mai mare brad, cel mai bengos telefon, cel mai mare profit, cele mai multe pocnitori, cele mai scumpe cadouri si cele mai luminoase becuri. Nu suntem noi in stare sa spunem ce inseamna de fapt sarbatorile, dar cu siguranta putem vedea ce nu inseamna.

Asadar, e vremea sa va pregatiti de artificiile si pocnitorile care o sa polueze fonic orasul in miez de noapte legal, de vecinii beti de deasupra, de teribilistii de sub, de pustanii din celalalt bloc, de pocnitorile din scara, de a doua zi dupa betie si, nu in ultimul rand, de sorcova si de dusul la serviciu. Betie placuta!

Articolul asta a fost postat cu truda si sudoare alcoolica intr-o frumoasa zi englezeasca de Wednesday, December 30th, 2009 si este stivuit in duhuri . Reactiile necontrolate de-aci pot fi urmarite prin RSS 2.0 (varianta imbunatatita). De asemenea, poti scapa o spasma sau sa vociferezi despre noi pe propriul tau site, ca sa ne faci reclama.

ZIS

2 persoane au lasat niste comentarii si deja discuta

lma.

dracu a avut un spasm in data de December 30, 2009 - 8:35 pm | Viziteaza link-ul

dej da

animaloo a avut un spasm in data de January 5, 2010 - 4:50 pm | Viziteaza link-ul

simte-te ca un om treaz in fata unei lazi de bere si comenteaza de bucurie

Ghidul micului comentator: XHTMLu' de baza e permis cu prisosinta (a href, strong, em, code). Si cam atat. Nu tre sa-ti faci griji de linii si paragrafe, sunt autogenerate datorita super tehnologiei pe care o folosim. De asemenea, comentariile sarite de pe linia intangibilului, cu remarci nepotrivite si jignitoare vor fi sterse sau editate. Adresele de e-mail n-o sa le afle nimeni, in afara de FBI. Si un ultim pont, sa fim decenti, domnilor, pentru ca a bea e o arta si nu o actiune.

XHTML: Se pot folosi si urmatoarele: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Toate, da' toate campurile marcate cu " * " sunt imperios necesare.

categorii

categorii

Din pacate, momentan suntem prea lenesi sa facem un pol. Poate maine.

categorii